Chiar, ne-a plouat. Un pic. Mai aveam vreo cinci sute de metri până acasă … După ce …
… am fost „pe Cetate”!
Doar, vreo două ore … şi ceva …
Ne-am uitat la săpători.
Am povestit cu un polonez.
Am luat masa şi mi-am făcut siesta!
*
Dacă vă place ori nu povestea mea, vă îndemn să vizitaţi şi alte bloguri: Turdeanu’, Ulise, Penelopa, Florina, ZOL, Zamphoto, Filumenie, Turda, AEFC, Colectionara, Magina, tu1074, Zolty, Ella, incertitudini, dragosteoarbă, g1b2i3, Mala, Carmen, cuvinte, SoriN, Daurel, Diana, Iulisa, pitici, …
Oh! Scuze! Am aflat acum despre ce e vorba: Castrul Legiunii a V-a Macedonica! Am fost mai atentă… 🙂
# Diana: Când vii pe la Turda, te duc – şi pe tine – la castru!
Penelopa, eu sunt din specia blonzilor neinformați… Spune-mi (latra-mi 🙂 ), te rog, ce amenajează acolo băieții aceia? Mulțumesc.
Pingback: Edgar Bundy (1862 – 1922), pictor englez | my heart to your heart