7 gânduri despre „Parole, parole, … câineşti XVII

  1. Pingback: Ca Ulise, Penelopa | Florina Lupa Curaru

  2. Pingback: Intre doua deszãpeziri… « Daurel's Blog

  3. Nu pot exprima in cuvinte oftatul adanc manifestat… Imaginile sunt frumoase si „parolele” de spirit. Ma gandesc, insa, la acele animalute ale nimanui… si atunci oftez… Dar sa ne veselim! Sunt si multi catei care au parte de o viata frumoasa! Cum ar fi si cel care se intereseaza de Penelopa! O tot invita la o plimbare cu masina si Penelopa nu si nu?! 🙂
    Zile fericite sa ai!

    • # Diana: Penelopa, un animăluţ al nimănui, a avut şansa întâlnirii cu mine.
      Prognoza meteo mă face să cred că în week-end … vă vom poveti despre cum e pe la Cheile Turzii!

  4. Pingback: Mama şi fata | Florina Lupa Curaru

Latră ceva, dar, ... nu fii câine!