Imagini din prima zi şi următoarele …
Arhive pe etichete: prima
Dora a fost recuperată!
Am fost la Sânmihai, chiar dacă, ne-a stropit un pic din nori!
Prima veste bună: Dora a fost recuperată!
Costel a căutat-o şi a adus-o înapoi.
Prima zi, prima hălăduială
A propos: am împlinit opt luni!
Dis-de-dimineaţă, cum s-a crăpat de zece, după ce ne-am făcut plimbărica-n parc, Zamfir mi-a dat de mâncare – parcă, mai bun ca de-obicei, cu oscioare din belşug, scăldate în lapte! – şi mi-a promis că mergem la Hărcana.
Uite, prima mea poză din acest an: am făcut rebelionu’ ca becali, după gratii!
Pe la amiază, Soarele se juca de-a v-aţi-ascunselea cu norii şi … Zamfir a schimbat macazul: ne-am dus la un Vasile, la Sânmihai. Adică, a dat-o la-ntors, şi el.
Important e că am ieşit din curte, din oraş, că ne-am zbenguit pe malul drept al Arieşului. Ne-am întâlnit cu Andrei şi am tras o joacă nebună cu căţeluşa lui. Abia a reuşit Zamfir să mă prindă, să-mi pună lesa şi să plecăm mai departe.
M-a ţinut dincolo de şură, ca să nu se lege Azorel de mine, dar, am căpătat şi o mână de oase, cu cărniţă pe ele. Aşa mi-a fost mai uşor să-l iert pentru ofensă!
Pentru că, tolomacu’ meu Prieten a uitat cheile, nu ne-am dus pe la pisici. Chiar bine, că-s obraznice!
Uite, nişte poze
Spre seară, a încercat să dreagă busuiocu’ cu un ciolan mare, de vită. L-am iertat, pentru că mi-a promis că vom merge şi la Hărcana şi la Cheile Turzii. Că, acum, are bocanci zdraveni.
Nu ne-nţelegem
Nu ne-nţelegem cu Zamfir:
– el vrea cu lesă, eu nu vreau;
– eu vreau să-l muşc (de drag ce-mi e!), el nu vrea.
Dar, am trecut peste aceste mici detalii şi … l-am dus la Durgău.
La Durgău, am văzut o … căpriţă neagră!
De ce cresc repede
No comment
15 minute
Prima mea hălăduială
Pentru că a fost cuminte, l-am dus pe Zamfir la Durgău. Chiar aşa: după ce am trecut de str. Salinelor, la capătul de jos al str. Vânătorilor, m-a coborât din traistă şi … tuleo, la deal, voiniceşte. Ca să nu mai spună Zamfir că-s papă lapte.
Pentru că este rău (tare bolnav), nu l-am luat cu noi pe Ulise. L-am lăsat acasă, singur, mai ales că se plânge că l-aş stresa. Da’, io, numa’ vreau să mă joc cu el.
La Durgău, m-am ţinut de umbra lui Zamfir, ca un căţel, …
… apoi, ne-am jucat – cel mai mult mi-a plăcut când îl muşcam prin plasa hamacului. Am mâncat şi am băut apă din castronelul adus de grijuliul meu Prieten. Am ascultat muzică de pe telefonul lui – l-a ţinut, mereu, departe de boticul meu şi nu ştiu ce gust are.
Uite, nişte poze:
Am stat vreo patru ceasuri. Vremea a fost frumoasă. Cu Iulia, care culegea cimbrişor – prin reprezentanta ei, mămica – nu ne-am putut juca: ei îi era teamă de mine şi mie-mi era frică de ea.
Am venit, pe lăbuţele mele înşosetate, până la str. Salinelor, apoi, m-a urcat în nacela de transport şi m-a dus acasă.
A fost prima mea hălăduială. Zamfir mi-a arătat Cheile Turzii şi şi-a luat angajamentul că, în cinstea zilei de 23 august, vom merge … cum mergea cu Ulise! A promis că mă duce şi la Măgina. La anu’.
Sunt mare: am împlinit două luni!
Blog de Căţea 