Joaca fetelor

Azi, am hălăduit cu Prietena mea, câteva ceasuri. Prin ceva Soare şi un strop de vânt.

Întâi, ne-am făcut încălzirea, acasă, cu mingea piuitoare:

Apoi, am urcat spre Durgău, dar, am cârmit spre vie. După ospătare – i-am lăsat, din porţia mea  şi unei biete „căţeluşă a viilor – am mâncat st ruguri.

După ce albitura şi-a potolit foamea şi şi-a învins teama, am tras o partidă de joacă, ca-ntre … fete!

Abia am scăpat de  ea … Voia,  ţinea morţiş!,  să  vină cu  noi!

Această prezentare necesită JavaScript.