Ca-n vremurile bune

Uf! L-am urnit pe Zamfir şi am petrecut câteva ore pe coclauri, ca-n vremurile bune!

Am ieşit pe variantă, l-am salutat pe Costel – unde ne-am adăpostit când ne-a prins ploaia torenţială! -, am ţopăit pe sub podul autostrăzii şi am băut apă din Arieş.

a DSC03178Apoi, am intrat în Sânmihai, am salutat un prieten, nu am găsi acasă pe altul, şi …

… am luat-o, peste câmp, înapoi, la podul autostrăzii.

Iar, am băut apă din Arieş, am mâncat biscuiţi, am alergat, am ţopăit, …

… ca-n vremurile bune!

Ne-am întors, tot, pe variantă, ca să exersăm mersul cu zgomot de motoare.

Prin parc, am ajuns la  casa cu pisici.

Zamfir le-a dat de mâncare şi s-a îngrijit şi de mine.

Am mers, cuminte, prin centru şi am ajuns acasă.

Această prezentare necesită JavaScript.

Îmi place de Zamfir şi când … îmi dă biscuiţi şi când îmi spune că nu-s cuminte ca … Ulise!

Anunțuri

2 gânduri despre „Ca-n vremurile bune

Latră ceva, dar, ... nu fii câine!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s